Arhive lunare: Iunie 2016

Îngheţata

inghetata

Îngheţata mi se topea in mână. Dracu’ mă pusese să cumpăr la cornet. Nici măcar nu-mi plăcea. Căutam un coş să o arunc dar nu era niciunul. Am aruncat-o într-un gang şi am fugit. Din urmă am auzit o duduie cum urla: prindeţi-l pe ticălos, m-a nenorocit. Ingheţata o nimerise drept în faţă.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Eu cu cine votez, neicuşorule?

cetateanul-turmentat-caricatura

Stau şi eu şi mă întreb, din nou,  la fel ca Cetăţeanul Turmentat al lui Caragiale: ” Eu cu cine votez?”. Se pare că, deşi a trecut mai mult de un secol de la momentul când Caragiale scria replica asta, ea este mereu actuală. Vă mărturisesc că am ajuns să nu mai am încredere în niciun politician. Şi de vină sunt tot aceştia pentru că ne-au minţit cu toţii şi au avut grijă numai de interesul lor. Pe noi oamenii de rând ne-au lăsat baltă.

Observ acum un fenomen interesant. Încep să apară noi politicieni, chiar dacă unii nu sunt aşa de noi şi alţii nu-şi spun oameni politici. Toţi  se declară oameni simpli. Pe la televiziuni declară că n-au pe nimeni în spate şi că fac politică  aşa cum consideră ei, aşa cum le spune conştiiţa proprie şi personală. Aşa o fi, nu am probe să-i contest, dar după ce-am luat-o în freză (scuzaţi expresia freză) de atâtea ori după 1989, parcă nu mai cred pe nimeni care zice că vrea numai binele poporului.

Să mă iertaţi dacă mi-am pierdut speranţa în mai bine pe scena politicii româneşti! Poate se va ivi de undeva un politician care să mă contrazică.

Şi totuşi, eu cu cine să votez, fraţilor? Că mâine sunt alegeri şi eu nu ştiu pe  cine să votez.

Curată dilemă!

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Minunile din jurul nostru

cersetor

În fiecare zi, în jurul nostru, se întamplă minuni. Nu sunt mari, nu răstoarnă munţii dar ne aduc măcar o clipă de fericire.

Am să vă exemplific cu o întâmplare trăită de mine cu ani în urmă. Treceam printr-o perioadă grea (nu ştiu cum se face dar mereu trec prin astfel de perioade). Nu ştiam cum să ies din necazurile în care mă afundasem fără nicio şansă de a ieşi la suprafaţă. Trecând îngândurat pe lângă o biserică, am hotărât să intru să mă rog. Nu o fac prea des pentru că am credinţa în suflet şi nu măsor puterea ei prin numărul de vizite făcute la biserică. Speram să zăresc o rază de lumină care să mă ajute să depăşesc situaţia în care mă aflam.

Am ieşit din biserică şi la poartă am văzut un bărbat îmbrăcat cu haine ponosite. Am scos un ban din portofel ca să i-l ofer. Am rămas mut când m-a refuzat.

  • Nu pot primi bani pe degeaba, mi-a spus el. Trebuie să fac ceva în schimbul lor.

Am stat câteva clipe cu banul în mână şi mi-a venit o idee.

  • Chiar puteţi face ceva pentru mine. Puteţi să vă rugaţi să depăşesc momentele grele prin care trec.

Omul mi-a zâmbit şi a luat banul din mâna mea. Apoi a intrat în biserică.

Eu am plecat în drumul meu.

Trebuie să vă spun că începând de a doua zi problemele mele şi-au găsit rezolvarea, una câte una.

Da, viaţa are minunile ei şi eu întâlnisem probabil un înger în haine de cerşetor….

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Despre sirene

masina_de_pompieri-1280x800

 

Am să vă vorbesc despre sirene. Dar nu vă gândiţi la făpturile de basm cu coadă de peşte din adâncul marilor. Am să vă spun câte ceva despre sirenele de pe maşinile pompierilor. Pompierii ăstia-s peste tot, la orice ora, ziua, noapte, arde, ninge, plouă, nu arde etc.

Ieri noapte pe la 2, sirena urla să-ţi spargă urechile. Cine îi impiedica pe ditai bulevardul Dumnezeu ştie? Azi, ieri, alaltăieri, săptămana trecută, luna trecută, anul trecut, în fiecare seară. La deal, la vale, acelaşi, alţii, aceleaşi, toţi, toate. Sunt de neînvins. Nici măcar nu îi mai sesizezi ca ceva special, doar te miri sau te mai necăjeşti aşa, ca de un coş care ţi-a apărut iar pe faţă.
M-am uitat pe statistici şi am văzut că sunt în frunte, cu 81% în încredere. Au n-au motive, pac sirena. Probabil de-asta.
Ceilalţi, care nu sunt la fel de zgomotoşi, iau locurile care le-au mai rămas în statistici, se înţelege.
Daca ar fi să mă iau dupa sirenele care mi-au sunat în creieri doar în ultima oră, ar trebui să trag concluzia că mă aflu în mijlocul balamucului, în iad, în perimetrul mortal atacat de o epidemie de ciumă neagră.

Chiar, ce ar putea crede de exemplu nişte extratereştri despre noi sau despre planeta asta, daca n-ar avea la dispoziţie decât sirenele pompierilor prin care sa ne descifreze? E oricum destul de clar că între sirenele astea şi propria noastră experienţă nu prea facem legatura. Am fi evacutat de mult planeta.
Ce sau cât de complicati am devenit!

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized