Arhive lunare: Februarie 2015

Datoria faţă de stomac

arsurile de stomac-1

Cum ne place nouă să ne complicăm viaţa!

Nu putem trăi aşa pur şi simplu fără să ne certăm, de multe ori pentru fleacuri, fără să ne facem griji, uneori pentru lucruri mărunte care chiar nu merită. Ne punem piedici unii altora în loc să ne ajutăm şi astfel să fim cu toţii mult mai câştigaţi.

Viaţa e simplă până la urmă şi cu toţii trăim urmărind acelaşi lucru care e de importanţă majoră: datoria faţă de stomac.

Cum adică? vor întreba unii. Păi în fiecare zi ne trezim pentru că stomacul ne dă ordin să-i facem rost de mâncare. Aşa că ocupaţia noastră de bază este să robotim pentru ca Măria Sa stomacul să fie mulţumit. Abia pe urmă ne putem ocupa şi de alte lucruri importante sau nu.

Până şi dragostea trece prin stomac.

Aşa că ridicaţi-vă din pat şi făceţi-vă datoria faţă de el!

Dacă acesta nu e mulţumit, atunci nici noi nu vom fi.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Ce ne facem fără Facebook

?????????????????????????????

Site-urile de socializare au devenit, vrem -nu vrem, foarte importante în viaţa noastră de zi cu zi. Dacă sunt folosite cu măsură şi cu cap, ca să zic aşa, sunt instrumente utile în cariera noastră dar şi în viaţa mondenă.

Trebuie să recunosc că unul dintre acestea, este vorba de Facebook, a devenit parte din viaţa mea şi mă ajută mult pentru a mă promova ca publicist. Dar nu numai la atât se rezumă utilitatea acestui site. Îl folosesc şi pentru a mă informa în legătură cu ceea ce se întâmplă în ţară şi în străinătate dar şi pentru a ţine legătura, mult mai uşor decît prin alte metode, cu prietenii împrăştiaţi în cele patru zări.

A devenit un tic pentru mine să văd ce se mai întâmplă pe Facebook după ce fac o pauză din motive de job sau din alte cauze. Chiar mă gândesc cu groază ce m-aş face fără acest site de socializare.

Şi mai zilele trecute s-a întâmplat un lucru care m-a tulburat mult. Fiind în concediu, am deschis laptop-ul cu gândul să vorbesc cu prietenii, având mai mult timp disponibil pentru aşa ceva. Desigur că intenţionam să folosesc Facebook-ul pentru aceasta dar, surpriză, am primit un mesaj de eroare. Facebook-ul lipsea la apel. Vă daţi seama că am intrat în panică, cu toate că cei care se ocupă de site mă asigurau că lucrează la remedierea defecţiunii .

Văzând că Facebook-ul întârzie să-şi facă apariţia, am ieşit afară cu gândul să fac nişte cumpărături. La magazinul din colţ m-am întîlnit cu un prieten cu care vorbesc mai mult pe Facebook. Eram amândoi foarte jenaţi că acum eram nevoiţi să vorbim direct. Şi ca să ne treacă jena am hotărât să mergem la o bere. După două beri am constatat că se poate trăi şi fără Faceboook. Ne-am despărţit bucuroşi că am putut vorbi faţă în faţă. Dupa care am fugit în casă şi am deschis repede laptop-ul. Slavă Domnului Facebook-ul funcţiona!

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Scrisoare către o persoana decedată

mormant

Primăria unei comune din România a trimis o scrisoare către o persoană decedată prin care o anunţa că trebuie să se prezinte pentru a-şi plăti impozitele. De asemenea mortului i se transmiteau urări de bine pentru noul an.

Interesant este că scrisoarea începea cu „ Dragă defunct”. Să fie umor negru? Sau cei de la primăria respectivă nu şi-au făcut treaba aşa cum trebuie?

Îi sugerez primarului să monteze cutii poştale în cimitir. Astfel morţii îşi vor primi mai rapid corespondenţa.

Nu ştiu însă dacă vor răspunde, fiind ocupaţi cu alte treburi.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Ce-am mai văzut prin parbriz

bataie-auchan-trafic

După cum v-am mai povestit, merg mult cu maşina. Şi văd multe chestii interesante prin parbriz.

Zilele trecute, când treceam printr-o intersecţie importantă din oraş, am văzut cum doi şoferi îşi abandonaseră maşinile în mijlocul străzii şi se băteau de zor. Am încetinit dar mi-am continuat drumul când am văzut că apare o maşină de poliţie. Sper că poliţiştii au reuşit să-i împace pe cei doi.

Nu pot să pricep cum îşi pot lăsa unii maşinile parcate la întâplare. Chiar ieri am văzut două maşini parcate în aşa fel încât aproape blocau accestul pe strada unde este instituţia unde lucrez. Că nu le pasă de ceilalţi şoferi care trec pe acolo poate înţeleg însă nu pricep că nu le pasă că îşi vor găsi maşinile tamponate. Sau mai există şi varianta să nu-şi mai găsească maşinile unde le-au parcat având în vedere că băieţii cu platformele sunt foarte activi.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Eu cu cine votez, neicuşorule?

cetateanul-turmentat-caricatura

Stau şi eu şi mă întreb, din nou,  la fel ca Cetăţeanul Turmentat al lui Caragiale: ” Eu cu cine votez?”. Se pare că, deşi a trecut mai mult de un secol de la momentul când Caragiale scria replica asta, ea este mereu actuală. Vă mărturisesc că am ajuns să nu mai am încredere în niciun politician. Şi de vină sunt tot aceştia pentru că ne-au minţit cu toţii şi au avut grijă numai de interesul lor. Pe noi oamenii de rând ne-au lăsat baltă.

Observ acum un fenomen interesant. Încep să apară noi politicieni, chiar dacă unii nu sunt aşa de noi şi alţii nu-şi spun oameni politici. Toţi  se declară oameni simpli. Pe la televiziuni declară că n-au pe nimeni în spate şi că fac politică  aşa cum consideră ei, aşa cum le spune conştiiţa proprie şi personală. Aşa o fi, nu am probe să-i contest, dar după ce-am luat-o în freză (scuzaţi expresia freză) de atâtea ori după 1989, parcă nu mai cred pe nimeni care zice că vrea numai binele poporului.

Să mă iertaţi dacă mi-am pierdut speranţa în mai bine pe scena politicii româneşti! Poate se va ivi de undeva un politician care să mă contrazică.

Şi totuşi, eu cu cine să votez, fraţilor? Că mâine-poimâine sunt alegeri şi eu nu ştiu pe  cine să votez.

Text citit la Radio România Iaşi

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized