Întâlnire în parc

Fetita

Stau pe o bancă, în faţa muzeului din parc. Aştept pe cineva şi, fiind foarte cald, am ieşit din maşina supraîncălzită.

          O fetiţă de vreo trei ani vine lângă mine şi mă întreabă :

-Ce faci aici?

-Aştept pe cineva, îi răspund eu.

-Pe cine?

-O colegă de serviciu.

-Şi de ce o aştepţi?

-Păi, ca să mergem la birou.

-Da’ pe tine cum te cheamă?

-Iulian. Dar pe tine?

Îmi răspunde ceva neinteligibil, cu toate că până acum a vorbit foarte clar.

-Şi câţi ani ai? o întreb eu în continuare.

Fetiţa îmi răspunde dar tot într-o limbă greu de înţeles pentru mine. Nu mai insist, am senzaţia că nu vrea să dezvăluie prea 09multe despre ea. Ceea ce nu e chiar rău.

După ce se joacă cu o cretă, cu care scrie pe banca pe care stau, se instalează în faţa mea şi îmi spune foarte hotărâtă:

-Îmi place de tine!

Mă face praf cu replica asta. Nu mai apuc să zic nimic pentru că bunicul o ia de mână şi pleacă împreună.

Din mers fetiţa se întoarcee spre mine, îmi face din mână şi îmi spune:

  • Ne mai vedem noi!

Nu ştiu de ce dar parcă sună a ameninţare.

Text citit la RADIO ROMANIA IASI, in data de 06.09.2014

Lasă un comentariu

Filed under Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s