Arhive lunare: Iulie 2013

La discotecă

disco-retro3.-450x337

 

Ion era tractorist într-o comună din inima câmpiei. Muncea de dimineaţa până seara pe ogor şi nu prea avea timp de distracţii. Mai ieşea la o bere cu prietenii la cârciumă. Acum însă mergea la discotecă. Intră în căminul cultural, tot aşa îi rămăsese numele, unde tineretul din comună se simţea bine. Păşi cu timiditate în sala unde puştii de douăzeci de ani dansau de zor. Văzu o domnişoară care stătea singură.

– Dansaţi domnişoară?

– Nu.

-Atunci poate ne ajutaţi  să împingem un tractor.

 

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Poveste cu mere

mere

Mergeam pe bulevardul principal din oraş, singurul de fapt, şi am văzut un om ce trăgea după el un cărucior  cu mere. Din când în când striga: „Mere, uite ce mere”. M-am apropiat să văd fructele mai de aproape. Erau într-adevăr frumoase. Omul nostru, oltean după vorbă, îşi continuă marşul strigând cât putea el de tare, ca să atragă atenţia potenţialilor clienţi.Un cetăţean, neturmentat, se apropie şi îi strigă oltenului: „ Normal că mere dacă-l tragi”.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

CENTRALA

reactor-1332606319

La centrala nucleară de pe malul fluviului era agitaţie mare. Alarma suna în mod insistent, anunţând probleme mari. Directorul se agita în camera de comandă, în timp ce inginerii se chinuiau să afle care era defectul. Încă nu anunţaseră incidentul, deşi procedura cerea ca orice problemă să fie anunţată imediat la centru. Orice problemă ce apărea la centrală era însă o pată pe CV-ul directorului şi acesta nu vroia să iasă şifonat din chestia asta.

– Rezolvaţi mai repede problema, că dă dracu’ în voi, îi impulsionă el pe cei de la pupitrul de comandă.

E drept că băieţii se străduiau din răsputeri să găsească defectul şi să rezolve problema.

– Mai aveţi cinci minute, spuse directorul. Dacă nu rezolvăm problema, sun la centru şi atunci o să fie groasă.

– Gata, dom’ director. Am gasit buba, spuse George.

Era doar o mică eroare din calculator. Centrala era în regulă, doar calculatorul principal o luase puţin razna. Inginerii rezolvară rapid problema şi alarma se opri.

Directorul răsuflă uşurat în timp ce îşi trecu o mână prin părul de sârmă. Cu cealaltă mână îi strânse mâna lui George şi cu a treia apăsă un buton care trecea centrala pe circuitul principal.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Uşor cu gunoiul pe scări!

Gunoiul

Ionel era însurat cu Elena, dar avea şi o amantă, Cristina, care locuia în apropiere. De obicei, când vroia să se vadă cu Cristina, îi spunea soţiei că pleacă în delegaţie. Serviciul său presupunea multe deplasări, aşa că nu bătea la ochi o delegaţie în plus.

De fapt Ionel îşi lua bagajul şi se muta în apartamentul Cristinei, la o aruncătură de băţ de blocul său. Avea grijă să plece foarte devreme astfel încât să nu fie văzut intrând la amantă de către vecini. „Delegaţia” dura două zile, timp în care Ionel se relaxa în compania „soţiei” numărul doi. Nu prea ieşea pe afară când se afla în vizită la aceasta, ca să nu-l vadă cineva.

Într-o seară constată că trebuia dus gunoiul.

– Îl duc eu dimineaţă când plec la serviciu, zise Cristina.

– Lasă dragă că îl duc eu acum. E miezul nopţii, n-are cine să mă vadă.

Ionel luă găleata  şi coborî îmbrăcat în pijama. Vărsă gunoiul şi porni gânditor înapoi spre casă.

– Ce faci, Nelule? Ce-i cu tine în halul ăsta? auzi el şi atunci îşi dădu seama că, din obişnuiţă, intrase în apartamentul său în loc să se întoarcă la Cristina, spre mirarea şi surpriza soţiei.

Ce a urmat, vă închipuiţi voi.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized