Despre Maria Dobrescu şi cartea ei de debut: „ Mireasa de sare”

Maria Dobrescu este o altă poetă cunoscută de mine în tabăra Artgothica de la Sibiu( şi încă n-am epuizat lista nici pe departe).

Am citit cartea ei de poezii şi am rămas puţin nelămurit. Acuma, adevărul este că după fiecare carte de poezie citită rămân puţin în transă. Dar să revenim la cartea Mariei, vă spuneam că eram intrigat pentru că ştiam că e un volum de debut, iar poeziile din acesta păreau scrise de o poetă cu multe poezii publicate la activ. După părerea mea, Maria Dobrescu are „mână” de poet şi ar face bine să mai recidiveze.

Am rugat-o pe autoare să-mi vorbească puţin despre ea şi despre poezia ei. Iată ce mi-a spus:

„Am început să scriu din întâmplare, pentru că întâmplarea ne întâmplă fără să ne întrebe, nu-i aşa? De aceea prima poezie din volumul  meu de debut , „mireasa de sare”,  are titlul „mult-prea-întâmplarea”.  Mai întâi,  am scris proză fiind convinsă că nu voi putea niciodată să scriu versuri . Apoi, s-a produs un transfer de poezie de la o persoană care îmi este foarte dragă. Recunosc că am fost uimită atunci când postam pe diferite site-uri de literatură şi vedeam că am cititori care rezonează. Am apărut în diferite reviste literare şi antologii de poezie şi acest lucru mi-a dat încredere să scot un volum de poezie.  Acum, deja,  mă întreb dacă voi mai scrie vreodată.  Îmi vin în minte două versuri  ale lui Omar Khayyam: „Puteţi orice să spuneţi pe socoteala mea/Îmi aparţin. Pricepeţi? Şi sunt ceea ce sunt!”.  Şi nu în ultimul rând, pentru toate acestea există „un vinovat” căruia îi mulţumesc în gând de câte ori văd pe noptieră cartea mea.”

 

Şi pentru că Maria a făcut referire la poezia „ Mult-prea-întâmplarea/ anatomia iubirii”  vă invit să o citiţi:

cu sângele greu

orbitele arse

de atâta aşteptare

nici oglinda nu mai ghiceşte

iei pieptenele de sidef

şi netezeşti cu el cărările

spre alte tărâmuri

oaze la care revii câteodată

 

seara te sălăşluieşte

spre anotimpuri închipuite

la marginea cărora întâmplarea

pândeşte dintr-un colţ de umbră

 

mă întreb cu întrebările tale

oare aşteptările noastre or fi având

vreun sens?

 

Vă invit să păşiţi în mijlocul poeziei Mariei Dobrescu. Sunt sigur că nu veţi regreta!

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria literatura

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s