Ionel Sporea- un om deosebit

Am avut ocazia să cunosc de curând un om deosebit. Este vorba de Ionel Sporea care trăieşte în Canada, dar are legături puternice cu Iaşul. Anul acesta a publicat două carţi (o carte de poezii şi eseuri- „Insula Trandafirilor” şi un roman autobibiografic – „Dincolo de iubire şi ură”), descoperindu-şi şi acest talent artistic, pe lângă celelalte talente pe care le are.

Ionel Sporea s-a născut în Timişoara, însă acum este „ieşean de adopţie”, aşa cum îi place să-şi spună. Este o persoană interesantă, cu realizări deosebite, mare parte materializate în afara ţării. A emigrat în Belgia imediat după revoluţie, atunci când a realizat că planurile lui de viitor erau irealizabile în ţară. Apoi s-a stabilit în Canada, la Montreal, şi a bifat rezultate la care mulţi dintre noi rămân doar cu visul. A dat lecţii de curaj şi competenţă în companii de renume internaţional (General Motors, Rolls Royce, Bridgestone, Paccar) şi a învăţat să nu se lase doborât de nicio încercare grea a vieţii.

I-am solicitat domnului Sporea un interviu şi el mi-a răspuns cu multă amabilitate.

  1. Vă mărturisesc că am citit romanul dv., „Dincolo de iubire şi ură”,  şi am rămas impresionat, pe de o parte de masivitatea cărţii (are peste 800 de pagini) şi pe de altă parte de viaţa tumultuoasă a eroului principal. Acest erou sunteţi dv.? Tot ce aţi scris în roman este trăit de dv.?

Aşa cum am specificat la începutul cărţii, aceasta este o ,,autobiografie’’ a vieţii  mele în totalitate. Să scrii o carte despre viaţa ta, cu bune şi cu rele, aşa cum a fost ea şi am trăit-o din plin, înseamnă mai întâi să ai curajul de a scoate la iveală din adâncul sufletului, din sertarul cu amintiri, fapte, întâmplări pe care, de multe ori,   le ştim şi le-am trăit doar în noi înşine şi pe care le-am păstrat mereu intacte acolo, fără să fi avut vreodată puterea de a le mai aduce la suprafaţă, nici măcar pentru noi, darămite în faţa ochilor lumii care, ştim foarte bine, în ce mod ne poate judeca uneori, citindu-le.

Ca să poţi face acest lucru, trebuie mai întâi să te împaci cu tine însuţi, cu trecutul tău, să recunoşti greşelile pe care le-ai făcut, umilinţele prin care ai trecut, să ţi le ierţi în tine şi să le accepţi aşa cum au fost ele şi apoi, cu fruntea sus, să ai curajul să mergi mai departe pentru că, oricum, acest trecut nu se mai  poate schimba. Apoi, să fii conştient şi să-ţi asumi riscul de a suporta şi ,,ce se va întâmpla după’’ dacă vom ţine cont de ,,judecata de apoi a lumii’’ şi să fii  pregătit să pierzi şi prieteni sau persoane dragi, aşa cum, la fel de bine, poţi  câştiga şi respectul sau stima altora, pentru        acest curaj de a le scrie.

  1. Cum v-aţi hotărât să scrieţi, având în vedere că aveţi studii şi experienţă tehnică, nu umanistă?

Eu am scris de mic copil poezie, compuneri romantice, literatura a fost pasiunea mea de suflet dintotdeauna. Chiar şi eu am fost surprins la un moment dat de alegerea mea de a face carieră în domeniul tehnic dar probabil că aşa a fost scris destinul meu.

  1. Care este legătura dv. cu Iaşul?

Nu aş vrea să vă dezvalui aici circumstanţele mele personale (pe care le veţi găsi totuşi citind romanul meu) care m-au adus aici, în oraşul dvs.  şi care, de atunci, a devenit un oraş de care m-am îndrăgostit şi unde vin foarte des şi chiar mi-ar place să mă stabilesc definitiv.

  1. Cum se vede România din Canada?

România a făcut progrese importante, din toate punctele de vedere, multe lucruri s-au schimbat în bine dar, bineînţeles, mai sunt destule de făcut ca să putem deveni o naţiune care să rivalizeze cu celelalte la nivel mondial, mai ales în ceea ce priveşte mentalitatea şi gândirea oamenilor, respectarea legilor şi a valorilor democraţiei, a nivelului de civilizaţie, al respectului şi aprecierii faţă de instituţiile statului, conştiinţa umana. Curios mi se pare faptul, că toţi românii care ajung afară (mai ales în Canada) îşi schimbă total modul de gândire şi de comportament, se integrează foarte bine în această nouă lume sau realitate, sunt apreciaţi şi reuşesc la fel de bine să se realizeze. Şi atunci, nu ezit să nu mă întreb: de ce oare nu reuşim să facem la fel şi-n propria noastra ţară?

  1. Aveţi de gând să recidivaţi şi să mai scrieţi şi alte cărţi?

Cu siguranţă, abia mi-am redescoperit această pasiune. Acum, voi încerca să le traduc şi-n franceză, ca sa le pot publica eventual şi-n Canada. Fiind pensionar şi având mai mult timp la dispoziţie, aş vrea să mă dedic acum în totalitate acestei pasiuni, deja am în minte şi titlul unui viitor roman, pe care vi-l dezvălui acum în premiera: Iubirea interzisă!

6. Povestiţi-ne o întâmplare deosebită din viaţa dv., ceva ce nu aţi spus până acum dacă se poate.

Am avut recent oportunitatea şi plăcerea sa fiu primit de d-l regizor, Sergiu Nicolaescu, căruia i-am înmânat şi cele două cărţi scrise de mine. Şi cine ştie, poate că, într-o zi, după romanul meu se poate face şi un film!

7. Ce planuri aveţi?

Să mă relaxez un pic, am muncit foare mult să termin de scris acest roman de 800 de pagini, voi merge sa vizitez Europa (Austria, Germania, Franţa, Spania) dupa care, în spetembrie, mă voi reîntoarce pt. o perioada în Canada dar voi reveni în România cel mai târziu de sărbători.

8. În încheiere am să vă întreb ceva mai personal. Ce vârstă aveţi şi care este statutul dv. personal?

Pe 19 iulie, voi împlini 55 de ani. Din păcate, dupa 28 de ani de căsătorie, am divorţat acum 2 ani. Sper să-mi gasesc acel ,,suflet pereche’’ şi apoi, să reîncep o viaţă noua, sa-mi regasesc acel echilibru necesar ca să pot merge mai departe.

Lasă un comentariu

Filed under literatura

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s