Arhive lunare: Februarie 2012

Cu primăvara în suflet

Astazi e 1 martie şi începe primăvara. Cu toţii am aşteptat-o, parcă mai mult decât în alţi ani. Să vă bucuraţi de ea şi să aveţi căldură în suflet.

Vă dăruiesc şi câteva mărţisoare(sunt realizate de fata mea care este absolventa a Academiei de Arte):

O primăvară minunată!

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Uncategorized

Invitaţie la târgul de carte Librex de la Iaşi

Am plăcerea să vă semnalez deschiderea târgului internaţinal de carte- Librex de la Iaşi. Acesta s-a deschis astazi la Sala Polivalentă şi durează 5 zile (29.02- 04.03.2012). Vă prezint câteva fotografii din prima zi. Un reportaj mai amplu veţi putea vedea pe site-ul Hyperliteratura, după terminarea târgului.

– Afişul târgului:

– Două frumoase domnişoare întâmpină vizitatorii:

– Le-am întâlnit aici şi pe prietenele mele de la Librăria Humanitas Lăpuşneanu: Yonuţa şi Diana.

– M-am întâlnit şi cu Nicoleta Dabija, o bună prietenă de pe Facebook şi nu numai:

Nicoleta avea o geantă plină de cărţi. Eu n-am cumpărat nimic încă, astăzi doar am prospectat piaţa.

Preţurile sunt foarte atractive, priviţi şi voi!

 

© 2012 Iulian Sîrbu (Iulianes 31

2 comentarii

Din categoria literatura

Invitaţie la lectură- Episodul 14

Astăzi am să vă vorbesc despre romanul de debut al lui Gabriel Andronache, „Ich bin ein Berliner”.

Cu acest roman autorul este câştigător la concursul de debut organizat de editurile Herg Benet şi Max Blecher în 2011, secţiunea Proza.

Dar să vă mai spun câte ceva despre Gabriel Andronache: membru al juriului Festivalului International de Film de la Iaşi; co-scenarist al lung metrajului Ho, ho, ho, produs de către Mediapro Pictures; co-autor, împreună cu actorul şi regizorul Ion Sapdaru, al piesei de teatru Aventurile baronului Munchhausen, montată la Teatrul Luceafărul din Iaşi; scenarist sitcomul Fete de măritat (4 episoade), difuzat pe Prima Tv; scenarist sitcomul Baronii (16 episoade) difuzat pe Naţional TV; scenarist al show-ului Analiză fatală, difuzat pe Tele M Iaşi; scenarist al grupului VOUĂ cu peste 70 de scenete pentru „Ţara lui Papură Vouă”; co-autor, împreuna cu actorul şi regizorul Ion Sapdaru, al piesei de teatru „Chiriţa europarlamentară”, montata la Teatrul de Stat din Oradea; câştigator cu scurtmetrajul „Amatorul” al Premiului pentru scenariu la Festivalul DaKINO. Articole publicate în Naţional, Aspirina Saracului, Terra 1, Monitorul de Iaşi, Opinia, Ieşeanul, Ziarul Financiar, Dacia Literara.

„Ich bin ein Berliner” ne prezintă frământările lui D., care este nemulţumit de actuala existenţă, chinuită zilnic de un sistem post-comunist birocratic şi absurd. Locul unde lucrează D. este denumit generic Instituţia şi autorul ne introduce în viaţa unui funcţionar tipic din România, care s-a săturat să lucreze în acel mediu. Eroul nostru trăieşte de pe o zi pe alta, fără să-şi planifice ceva şi fără să aibe mari speranţe. Mai este şi prădat ceea ce pune capac la existenţa sa cenuşie. Acasă îl aşteaptă frigiderul gol şi aceeaşi nemulţumire privind traiul său. D. descoperă într-un anticariat o ilustrată expediată din Berlin şi din acel moment el  identifică acest oraş cu un tărâm al făgăduinţei.  Personajul evadează în această lume plină de promisiuni, dar care, în final, se va dovedi că este cu totul altfel.

Vă las să descoperiţi singuri lumea în care se învârte D.  E o parte din lumea în care trăim şi noi.

În curând va avea loc la Iaşi lansarea acestui volum.

Lectură plăcută şi cu folos!

© 2012 Iulian Sîrbu (Iulianes 31)

Scrie un comentariu

Din categoria literatura

Din bucătăria lui Iulianes- tartă cu legume(şi nu numai)

Este o reţetă un pic mai complexă dar nu vă speriaţi, nu e greu de  „construit”. Dar să vă înşirui ingredientele, aveţi şi o poză mai jos:

5 cartofi potriviţi,

1 conservă mică de mazăre,

200 gr. şunculiţă ţărănească,

100 gr. telemea,

100 gr. caşcaval,

5 – 6 ouă,

1 ardei gras sau capia roşu,

1 fir de praz potrivit,

2 linguri făină,

sare, piper după gust.

Mod de preparare:

Cartofii se fierb în coajă (15 min.) şi se taie cubuleţe (după ce se îndepărtează coaja, desigur).

Se taie şunculiţa, prazul, ardeiul.

Se dă pe răzătoarea mare caşcavalul şi telemeaua.

Se bat ouăle (chiar dacă au fost cuminţi). Se amestecă tot şi se adaugă făina şi condimentele.

Eu n-am pus deloc sare şi piper pentru că şi aşa telemeaua şi şunculiţa au destulă sare.

Iată cum arată compoziţia:

Se unge o formă termorezistentă cu margarină şi se toarnă compoziţia. Se dă la cuptor. Focul să fie cam la jumătate ca să nu se ardă. Se poate servi caldă, dar este bună şi rece…ca aperitiv.

Poftă bună să aveţi!

© 2012 Iulian Sîrbu (Iulianes 31)

4 comentarii

Din categoria gastronomic

O discuţie despre mămăligă

Acum cateva seri am făcut o mămăligă la care am adăugat nişte brânză de burduf şi o ceapă roşie. A fost o mâncare simplă dar foarte gustoasă. Însă despre altceva voiam să vă povestesc.

Îmi place să gătesc (daca „răsfoiţi” blogul meu veţi găsi destule reţete culinare), dar ani de zile am avut o mâncare faţă de care am avut mari rezerve şi pur şi simplu am refuzat să o fac. Mă refer la mămăligă. Abia acum de curând m-am hotărât să învăţ să fac mămăligă, cu ajutorul soţiei mele desigur. Această reticenţă a mea faţă de preparatul culinar amintit mai sus îşi are originea cu mulţi ani în urmă când am început eu să învăţ să gătesc. Era pe timpul când apăruse pe lume primul nostru copil şi soţia era plecată în localitatea noastră natală, la părinţi. Eu rămăsesem în oraşul de reşedinţă unde aveam serviciul şi făceam naveta săptămânal pentru a mă întâlni cu soţia şi fetiţa. Pe atunci sâmbăta nu era libera, aşa că week-end-ul era cam scurt.

Problema era că trebuia să mă gospodăresc singur în cursul săptămânii şi să-mi fac şi de mâncare. Şi am început plin de avânt să gătesc diverse chestii, cu cartea de bucate în faţă. Marea majoritate mi-au ieşit chiar bune, cu o singură excepţie: mămăliga. Cu aceasta am dat greş şi n-am mai avut curaj să mai încerc, până acum de curând…când, în sfârşit, mi-a reuşit!

Să vă povestesc cum a fost prima mea încercare de a face mămăligă. Aveam nişte brânză prin frigider şi parcă ar fi mers să fac o mămăligă. Scot cartea de bucate şi o deschid la reţeta respectivă. Pun apă într-o oliţă, nu aveam nevoie să fie mare pentru că eram singur la masă. Încep să pun făină şi să amestec cu o lingură de lemn. Chestia e că nu mi-am pus deoparte făina pentru mămăliga în construcţie, luam făină dintr-un sac de pânză în care aveam câteva kilograme din aceasta. La un moment dat mi-am dat seama ca e prea multa faină în oală. Dar nu mai aveam loc să pun apă. Aşa că am luat altă oala mai mare şi am deşertat mămăliga incipientă în ea. Am pus şi apă şi am început să amestec, turnând mălai în continuare. Ce să vă mai spun…am mai schimbat o dată oala cu alta şi mai mare. După mult chin, am renuţat să mai sper că o să-mi iasă ceva mâncabil. În oala, aproape uriaşă, era un amestec plin de cocoloaşe care  nu te îmbia deloc să-l mănânci. Am aruncat totul la gunoi. Şi de atunci n-am mai încercat să fac mămăligă. Asta până acum de curând.

Am o carte de bucate în proiect, unde am să scriu reţeta de mămăligă în aşa fel încât s-o înţeleagă toţi.

Păi de aia i-am şi pus titlul ” Bucătăria pentru to(n)ţi„!

© 2012 Iulian Sîrbu (Iulianes 31)

Scrie un comentariu

Din categoria gastronomic

Interviu cu Gabriel Andronache, autorul romanului „Ich bin ein Berliner”

De curând am avut ocazia să-i iau un interviu scriitorului şi scenaristului Gabriel Andronache. Dar să vă spun câte ceva despre acesta:

Gabriel Andronache este câştigător al concursului de debut organizat în 2011 de editurile Herg Benet şi Max Blecher, secţiunea Proza.

Deşi este debutat cu acest roman, autorul este cunoscut ca şi scenarist de teatru, televiziune şi film: scenarist al grupului VOUĂ; co-scenarist al lung metrajului Ho, ho, ho, produs de către Mediapro Pictures; co-autor, împreună cu actorul şi regizorul Ion Sapdaru, al piesei de teatru Aventurile baronului Munchhausen, montată la Teatrul Luceafărul din Iaşi; scenarist sitcomul Fete de măritat (4 episoade), difuzat pe Prima Tv; scenarist sitcomul Baronii (16 episoade) difuzat pe Naţional TV. De asemenea are mai multe articole publicate în ziare şi reviste: Naţional, Aspirina Saracului, Opinia, Ieşeanul, Ziarul Financiar, Dacia Literara.

De asemenea să vă prezint puţin romanul, o recenzie mai amplă o voi face într-o postare viitoare:

„Ich bin ein Berliner” ne prezintă frământările lui D., care este nemulţumit de actuala existenţă, chinuită zilnic de un sistem post-comunist birocratic şi absurd. Personajul nostru descoperă într-un anticariat o ilustrată expediată din Berlin şi din acel moment el  identifică acest oraş cu un tărâm al făgăduinţei.  D. evadează în această lume plină de promisiuni, dar care, în final, se va dovedi că este cu totul altfel.

Interviul poate fi vazut pe site-ul Hyperliteratura:

http://hyperliteratura.ro/interviu-cu-gabriel-andronache-autorul-romanului-%E2%80%9Eich-bin-ein-berliner/

Vineri 09.03.2012 a avut loc lansarea romanului la Iaşi.

Scrie un comentariu

Din categoria literatura

Invitaţie la lectură- episodul 13

Romanele lui Charles Bukowski(2)

V-am prezentat în primul episod unul dintre romanele lui Charles Bukowski, „De duzina”. Astăzi voi vorbi despre al doilea roman citit de mine dintre operele acestui autor: „Factotum”. Scriitorul a scris şase romane în total: „Poşta” (1971), „Factotum” (1975), „Femei” (1978), „Carne beată” (1982), „Holywood”(1989) şi „De duzină” (1994).

În „ Factotum” personajul principal este Henry Chinaski care este mereu îndrăgostit de picioarele lungi ale femeilor, de sânii lor generoşi şi de partea posterioară cât mai aerodinamică. Şi chiar are parte de multe femei, de o diversitate pitorească. Omul nostru este în căutare permanentă de slujbe, pentru că nu poate să-şi păstreze niciun job prea mult timp. E şi greu având în vedere că personajul nostru este un alcoolic incurabil. O influenţă nefastă o au şi femeile ce-i populează viaţa. Una dintre ele, Jan, staţioneză mai mult prin preajma lui Chinaski. Dar până urmă dispare şi ea aşa cum dispar toate din jurul lui: femeile, oraşele, slujbele…

Henry Chinaski se hotărăşte să-şi găsească un job atunci când taică-său îl pune la plată pentru casă şi masă. Şi sumele ce le are de plătit sunt tot mai mari. Astfel începe o adevărată sarabandă a slujbelor. Eroul nostru este, pe rând , magazioner, funcţionar, distribuitor, om de serviciu, muncitor într-o fabrică de biscuiţi pentru câini, şofer. Personajul trece cu nonşalanţă de la o slujbă la alta şi chiar îi provoacă pe şefi să-l dea afară, pentru a nu prinde rădăcini prea adânci  într-un loc. Chinaski călătoreşte prin toată America, în căutarea a ceva ce nici el nu ştie prea bine cum arată. Acţiunea începe în Louisiana şi eroul nostru porneşte în marea călătorie a vieţii prin Texas, ajunge înapoi acasă la Los Angeles, apoi pleacă la New York şi călătoria continuă ameţitor. Tot aşa defilează prin faţa noastră şi şirul nesfârşit al joburilor abordate de Chinaski.

La fel ca eroul romanelor sale, scriitorul Charles Bukowski este fiul unui soldat american şi al unei nemţoaice, născut în 1920, în Germania. A urmat cursuri de jurnalism în America şi a supravieţuit din slujbe mărunte: liftier, şofer de camion, muncitor într-o fabrică de biscuiţi pentru câini şi aşa mai departe. Iar atunci când a ajuns funcţionar la poştă, a început să scrie. Bukowski a scris în cei 74 de ani pe care i-a trăit mii de poezii, sute de nuvele şi şase romane – toate despre femei, alcool şi oameni obişnuiţi. Obişnuiţi cu sărăcia, cu lipsurile şi cu mersul la oficiile forţei de muncă, pentru a căuta slujbe. În timp ce munceşte sau îşi caută o slujbă Henry Chinaski scrie mici povestiri şi visează să dea lovitura, să devină un autor de succes. Se pare că Charles Bukowski a reuşit acest lucru până la urmă. A ajuns proprietarul unei vile cu piscină şi al unui automobil de lux.

Cartea a apărut în 2004, în colecţia Proză XX, la Editura Polirom. Cred că merită să o căutaţi, să o găsiţi şi să o citiţi.

Să aveţi lecturi bune!

© 2012 Iulian Sîrbu (Iulianes 31)

Scrie un comentariu

Din categoria literatura