O uşă deschisă- un infinit infinit

Am deschis uşa de la apartament şi m-am trezit în faţă cu infinitul. Am privit la stânga şi am văzut un tunel fără capăt. Şi n-am zărit nici măcar luminiţa de la capăt. De la capătul tunelului adică. Am privit la dreapta şi am desluşit în lumina palidă a dimineţii un alt tunel infinit. Adică aşa am presupus. Că este infinit. Nu i-am zărit capătul.

Oare în ce direcţie s-o apuc ? Am avut dintr-o dată senzaţia că, indiferent în ce direcţie o să merg, va fi rău pentru mine.

Şi atunci am scos moneda norocoasă din buzunar şi am aruncat-o în sus.  Să decidă ea viitorul meu!

Acum aştept să cadă din infinitul de deasupra mea. Am răbdare în infinitatea mea…

© 2011 Iulian Sîrbu (Iulianes 31)

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria literatura

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s