Simple ganduri

Ajung acasa si ma debarasez de gandurile problemelor de peste zi pentru a fi liber sa zbor .
Muzica sferelor ma inconjoara intr-un vartej ametitor, dar atat de placut.
Si acum pot zbura departe…poate chiar la marginea Universului.
Dar cine stie unde este marginea sau daca Universul are intr-adevar margini?
Privesc cerul noptii plin de stele si incerc sa le numar…nu ajung niciodata sa termin numaratoarea.
Mereu timpul nu are rabdare cu mine, se grabeste si ma trage dupa el spre viitor.
Prezentul aproape nu exista…este mereu strivit intre trecut si viitor.

Imbrac camasa visurilor si ma afund in neagra catifea a noptii.
Uneori e asa de placuta si ma infasoara in visuri moi si pufoase.
Visez ca sunt un print intr-o lume demult disparuta si e asa de bine incat nu mai vreau sa revin in lumea cruda.
Dar cel mai des visez dosare, visez dosarele din lumea reala, dosarele cu care ma lupt la serviciu…Nici in vis nu scap de ele. Numerele lor mi s-au fixat ca un tatuaj pe creier.
Noroc ca vine dimineata si cosmarul dispare….Dar oare chiar dispare?

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s